This gallery contains 2 photos.

      studentii au fost la azil si au discutat cu batrinii

test maps

vuvox test

<object width=”400″ height=”400″><param name=”allowFullScreen” value=”true” /><param name=”movie” value=”http://www.vuvox.com/collage_express/collage.swf?collageID=06188f139b”/></object&gt;

sound cloud

Fundația de caritate ,,Stela” va mai construi două case în Ialoveni

Deschiderea caselor ,,Stela". 2010

Primele două case comunitare ,,Stela” au fost deschise acum doi ani. Acolo sunt cazate 36 de fete care locuiesc împreună cu părinţii adoptivi, sau managerii casei. Fetele adăpostite de casa ,,Stela” beneficiază de condiţii foarte bune de trai, mîncare, îmbrăcăminte, bani pentru studii, cursuri de limbă engleză şi de ,, renaştere spirituală şi morală”, după cum prevede scopul oficial al casei.

„Bomba ” ce poate ruina toate planurile

Accordul privind zona de liber schimb dintre republica Moldova și Uniunea Europeană, oferă  beneficii la export şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri.  Pe de o parte ar asigura integrarea economică a Republicii Moldova în UE şi presupune liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii, pe de altă parte sunt în pericol producătorii autohtoni, din motivul lipsei de echipament tehnic, care ar permite sporirea calității produselor pentru a putea rezista concurenței europene.

Studiul efectuat de  IDIS viitorul, arată că principalele avantaje pentru Republica Moldova ar fi accesul la piaţa comună a UE pentru produsele moldoveneşti. Un punct forte ar fi atragerea unor noi investiţii și creşterea încrederii investitorilor, ce ar contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri, iar pe piață vom avea doar produse calitative.

Alexandru Slusari președintele asociației producătorilor, spune că acest accord este foarte important pentru întreaga țară, dar referitor la sectorul agricol, apare un pericol mare. Președintele adaugă  că negocierea acordului la  liberalizarea pieții, creează condiții de a exporta produsele, dar și importul va fi destul de sporit, iar produsele noastre sunt departe de standartele europene.

„Ar fi bine mai întîi să ne dea o perioadă de 10 ani să fie reduse taxele la import pentru ca producătorul autohton să implementeze standartele europene.  Dacă este să vorbim despre rezistența întreprinderilor la această schimbare, atunci putem considera că acolo unde se dispune de echipament tehnic performant, se vor observa și succese”-adaugă  Alexandru Slusari.

Totodată, el susține ca statul să ofere acces la finanțe, ceea ce ar presupune credite mai ieftine  pentru dezvoltarea și sporirea  calității. Aceasta ar duce la  desfășurărea activității producătorilor pentru a putea face față pe piața europeană.

„Cu gândul spre Europa, dar cu picioarele sovietice…”

Spre deosebire de regimul comercial actual, bazat pe Preferinţe Comerciale Autonome, care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, viitorul acord va fi încheiat pe o perioadă nelimitată. „Este evident că viitorul regim comercial va oferi beneficii la export mai mari decât PCA şi o mai mare previzibilitate pe termen lung pentru afaceri şi investiţii ceea ce va duce, la o mai bună dezvoltare economică a Republicii Moldova ”-susțin autorii studiului.

Scopul acestui acord care are regulile sale, ar produce schimbarea de care era nevoie o bună perioadă de timp susțin unii producători. „ Pe termen scurt are un efect negativ, dar dacă este să vorbim pe termen lung, atunci acest accord este binevenit. Chiar, dacă producătorul nostru nu este pregătit, acest acord îl va mobiliza. Producătorii care vor dori să-și extindă ramurile, se va conforma și aceasta le va permite activitatea în continuare”- susține Sergiu Gălușca vicepreședintele Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri din Moldova.

Pe de altă parte, producătorii spun că mai important ar fi ca statul să nu încurce producătorului în activitatea sa. „ Eu sper că odată ce va avea loc această înțelegere, se vor face schimbări și în domeniul producerii. La moment majoritatea activează după principiul de „struțo-cămilă”, ceea ce ar însemna că are picioare sovietice, dar gînduri europene.”

În acelaș timp ei se arată nemulțumiți și manifestă neîncredere în regilile prezente referitor la producători și sunt dispuși să accepte regulile care vor veni din exterior.

„Pînă acum nu a vrut nimeni să se reformeze, iar acum va veni Europa și ne va impune anumite norme și n-o să avem încotro, altfel  piața Moldovei  va fi invadată de produsele europene, iar noi nu vom vinde nimic”- adaugă Sergiu Gălușca.

Noi am depășit deja

Compania Südzucker Moldova este liderul pe piața de zahăr din Republica Moldova și activează pe piața europeană mai mult de 10 ani .

„Zahărul produs de compania noastră rezistă la concurența de pe piața europeană deoarece este supus tehnologiilor ce corespund standartelor europene. În decurs de zece ani compania a fost supusă modernizării uzinei și a a partenerilor agricoli cu care conlucrăm. Deaceea noi suntem pregătiți pentru concurența europeană” ne explică  Alexandru Bejenari managerul responsabil.

El susține că compania face investiții în cultivarea sfeclei de zahăr, implementează cele mai recente realizări în domeniul creșterii acesteia, dar și contribuției companiei la sporirea recoltei, fapt ce-i permite rezistența la concurența europeană.

Experții despre acord

Deschiderea economică nu este privită astăzi ca o simplă ajustare a tarifelor, ci se referă mai degrabă la barierele non-tarifare, căutându-se noi surse de creştere economică: investiţii, competiţie, servicii. Viorel Chivriga ne spune că  cel mai mare avantaj  în negocierea acestui acord este  de fapt, posibilitatea de a deschide calea producătorilor autohtoni, o altă situaței este că nu toți sunt pregătiți pentru asta, ce ține de calitatea produselor. Expertul mai adaugă că va crește concurența pe piață dintre UE și producătorul autohton va trebui să se performeze pentru a rezista. „ Evident că sunt și lucruri negative, dar aici va avea de cîștigat consumatorul, care va va avea posibilitatea de a alege produse calitative. Noi ne străduim să vedem greșelile altor țări și să nu le repetăm”-susține expertul. el consideră că trebuie de planificat strategii pentru fiecare sector în parte, pentru ca producătorul să fie avantajat.

Problema pe care o consideră ei cea mai importanță este Transnistria. Expertul consideră că  la acest capitol ar fi cazul de făcut 2-3 pași înapoi, adică referitor la memorandumul care includea punctele de control de intrare în țară, modalitatea de verificare a mărfurilor,etc. Dacă nu va fi un control calitativ al mărfurilor atunci aceasta „ pentru Moldova va fi o „bombă mare” . Europa nu va accepta niciodată ca pe piața ei să intre mărfuri necalitative și aceasta acum ar trebui să fie o preocupare foarte mare pentru guvernanți .

Prima rundă de negocieri vizând Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a avut loc în perioada 20-22 martie, la Chişinău.

Din partea Republicii Moldova, tratativele au fost purtate de o echipă de negociatori condusă de ministrul adjunct al Economiei Octavian Calmâc. Negociatorul-şef al delegaţia Comisiei Europene este directorul Departamentului Comerţ, Luc Devigne. A doua rundă de negocieri va avea loc la Bruxelles, în luna iunie.

Comorile arhitecturale ale RM degradează din lipsa banilor și a restauratorilor

Timp de 20 de ani de independență 40 la sută din imobilele cu statut protejat nu mai există. Au fost înregistrate 80 de demolări, dintre care 40 au dispărut în ultimii 4 ani

Monumentele istorice din Republica Moldova, altădată adevărate bijuterii arhitecturale, la moment sunt sortite pieirii. Lipsa banilor și a arhitecților restauratori au transformat edificiile istorice în adevărate ruine. Dacă problema banilor mai poate fi rezolvată, atunci restauratori profesioniști țara noastră nu are, declară autoritățile.

Crește exportul de vin moldovenesc în China

Ministrul Agriculturii, Vasile bumacov, în vizită de lucru la Beijing

Întreprinderea vinicola de stat ”Cricova” va exporta câte un milion de sticle de vin anual. Contractul de colaborare cu întreprinderea chineză ”Malul de Aur” a fost semnat ieri, în cadrul unei vizite de lucru a ministrului agriculturii, Vasile Bumacov și a directorului ”Cricova” în China. Compania chineză s-a angajat să promoveze vinurile moldovenești pe piața din China.

Beciul de la Cricova

În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au afirmat că acest contract va diversifica piața de desfacere a vinului moldovenesc, dar și va apofunda relațiile comercial-economice între Republica moldova și China.

Revista ”Wine in China”

Tot ieri, a fost publicat un grupaj de materiale despre vinificația din Moldova în revista chineză ”Wine in China”. În aceste articole sunt informații despre vinăriile din Moldova: ”Cricova”, ”Vartely”, ”Acorex”, ”DK-Intertrade”, ”Purcari”, ”Bostavan”, ”Mileștii Mici”, ”Lion-Gri”și ”Dionysos-Mereni”. Tot în acest grupaj, sunt informații despre locurile de atracție turistică ale Republicii Moldova și îndeamnă cititorii să ne viziteze.

Exportul de vinuri moldovenești a crescut în 2011 față de 2010 de 8,2 ori.

Plantarea incorecta a vitei de vie sporeste inghetul acesteia

“Cele mai periculoase ingheturi si brume sunt acelea care se produc in afara sezonului lor, in anotimpurile de tranzitie de la iarna la vara si invers. In aceste intervale, vita de vie sufera degeraturi uneori destul de grave,  care pot afecta intreaga recolta. Mai mult ca atit producatorii de vita de vie care nu tin cont de corectitudinea plantarii si de relieful unde a fost amplasata plantatia de vita de vie, au mult de pierdut si chiar in acest an vor suferi  dupa ce vor stringe roada, “ne-a spus seful laboratorului “Ameliorare genetica si clonala a vitei de vie” de  la Institutul de Agricultura si Tehnologii Alimentare , Tudor Cazacu.

Afacere ilegală cu flori înscrise în Cartea Roşie sau fenomenul ghioceilor

Deși ghioceii sunt incluși în Cartea Roşie, iar vânzarea lor este strict interzisă de lege, unii comercianţi mai curajoși îi vînd chiar sub nasul primăriei. Cu riscul de a înhata amenzi usturatoare oamenii se justifică că recurg la măsuri ilegale pentru a supraviețui.

În capitală comercianții ilegali susțin că se ,,înțeleg bine” cu oamenii legii ,,De poliție nu avem frică, ne lămurim noi cu ei”

 Maria comercializează flori de primavară mai bine de 4 ani. Femeia spune ca și-ar dori o alta ocupație, doar că la noi în stat mamele cu mai mulți copii sunt discriminate de angajatori și refuzate în cele mai dese cazuri spre angajare. De aceea se vede impusă de situație să comercializeze aceste flori ,,Nu-i deajuns că suntem oameni bătuți de soartă, dar pe deasupra trebuie sa inchidem ochii poliției ca să nu ne obijduiască și să ne  fugărească. Am acasă trei copii minori și trebuie să-i hrănesc cu ceva… “

Velentin, invalid de gradul doi este și el unul din numeroșii comercianți ilegali de flori primăvăratice care se plînge și el pe viață grea și profită de posibilitatea de a cîștigă un ban ,, Știu că încalc legea, dar n-am ce face. Trebuie să mănînc ceva, să trăiesc… Banii care-i cîștig la muncă de bază nu-mi ajung și pensia de invalid e foarte mică. Așa că de nevoie sunt aici și vînd aceste flori. Dacă mă vor amenda, nu voi avea cu ce sa plătesc această amendă”, oftînd a adaugat bărbatul.

Întrebată de ce se aventurează să vîndă ilegal flori, și Tatiana în aceeași ordine de idei dă vina pe sărăcie. Femeia povestește că deja nu mai duce cont anilor de cînd vine în fiecrare primăvară în capitală și vinde chiar sub nasul primăriei flori culese din codri. ,,Aici e cel mai mare flux de oameni si ai cea mai mare probabilitate sa-ti vinzi marfa”. De poliție zice că nu are frică ,,ne lamurim noi și cu ei” punctează cu un zîmbet femeia.

Comercianții de flori de la marginea pădurilor afirmă că sunt bătuți, nu amendați

La periferii și la marginea codrilor se poate de urmărit o cu totul altă povesteste. Aici aşa-zişii afacerişti propun spre vânzare ghiocei și viorele cu 10 lei buchetul. Acești comercianții sunt speriați și la vederea aparatului de fotografiat își lăsau marfa pe unde nimerea si o luau la fuga prin pădure. În încercarea de-a vorbi cu ei, dispăreau într-o clipită. Un bărbat mai curajos de fire a rămas să explice că se tem de pentru că au fost cazuri cînd poliția i-au bătut și le-au confiscat marfa.

 Autoritățile arunca responsabilitatea de pe un teren la altul

Rugat să comenteze fenomenul prin care pe de o parte comercianții din Chișinău spun că se ,,înțeleg bine” cu oamenii legii, iar pe de altă parte cei de la marginea codrilor acuză că sunt chiar bătuți de poliție, Adrian Jovmir purtatorul de cuvint MAI susține că, nu există nici o plîngere înregistrată referitor la cazurile de agresie  care s-ar fi întîmplat cu comercianții de flori  de la marginea codrilor. Însă ce ține de vinzătorii ilegali din Chișinău, Jovmir spune că se întreprind măsuri. ,,Se întocmește proces verbal și acesta ajunge la Inspectoratul Ecologic de Stat. Acolo deja se ia decizie dacă să se aplice sau nu amendă persoanelor în cauza”.  Dar cel mai rau, afirmă oficialul,  este faptul că după întocmirea procesului verbal,vînzătorii își iau marfa și continuă să o realizeze pe străzile orașului. 

Solicitată să comenteze cum  se decide amendarea comercianților ilegali de flori, Lilia Eladi, consultant la Ministerul Mediului a menţionat că în competența Inspectoratului Ecologic de Stat este amendarea doar pentru colectarea plantelor ce se află incluse în Cartea Roșie, dar nu și pentru comercializarea lor. Poliția este cea responsabilă de amendare pentru comercializarea acestor flori”, a punctat Lidia Eladi.

În vînzare sunt și ghiocei de seră. Florile se deosebesc însă de cele din pădure prin miros dar și preț. Astfel  un ghiocel de seră costă 5 lei. Aceasta și îi motivează pe unii cumpărători să facă coadă la comercianții ilegali de flori. 

Vînzarea florilor de primăvară durează trei luni. Cei care le vînd pe cele culese din codri, ştiu, însă, că afacerea este ilegală.  Codul Contravenţional prevede o amendă de până la 2.000 de lei pentru colectarea și nimicirea florilor incluse în Cartea Roşie. Conform datelor poliției de la începutul sezonului, au fost întocmite nu mai mult de 5  procese verbale.