Crește exportul de vin moldovenesc în China

Ministrul Agriculturii, Vasile bumacov, în vizită de lucru la Beijing

Întreprinderea vinicola de stat ”Cricova” va exporta câte un milion de sticle de vin anual. Contractul de colaborare cu întreprinderea chineză ”Malul de Aur” a fost semnat ieri, în cadrul unei vizite de lucru a ministrului agriculturii, Vasile Bumacov și a directorului ”Cricova” în China. Compania chineză s-a angajat să promoveze vinurile moldovenești pe piața din China.

Beciul de la Cricova

În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au afirmat că acest contract va diversifica piața de desfacere a vinului moldovenesc, dar și va apofunda relațiile comercial-economice între Republica moldova și China.

Revista ”Wine in China”

Tot ieri, a fost publicat un grupaj de materiale despre vinificația din Moldova în revista chineză ”Wine in China”. În aceste articole sunt informații despre vinăriile din Moldova: ”Cricova”, ”Vartely”, ”Acorex”, ”DK-Intertrade”, ”Purcari”, ”Bostavan”, ”Mileștii Mici”, ”Lion-Gri”și ”Dionysos-Mereni”. Tot în acest grupaj, sunt informații despre locurile de atracție turistică ale Republicii Moldova și îndeamnă cititorii să ne viziteze.

Exportul de vinuri moldovenești a crescut în 2011 față de 2010 de 8,2 ori.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Plantarea incorecta a vitei de vie sporeste inghetul acesteia

Cele mai periculoase ingheturi si brume sunt acelea care se produc in afara sezonului lor, in anotimpurile de tranzitie de la iarna la vara si invers. In aceste intervale, vita de vie sufera degeraturi uneori destul de grave,  care pot afecta intreaga recolta. Mai mult ca atit producatorii de vita de vie care nu tin cont de corectitudinea plantarii si de relieful unde a fost amplasata plantatia de vita de vie, au mult de pierdut si chiar in acest an vor suferi  dupa ce vor stringe roada, “ne-a spus seful laboratorului “Ameliorare genetica si clonala a vitei de vie” de  la Institutul de Agricultura si Tehnologii Alimentare , Tudor Cazacu.

Continue reading

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Afacere ilegală cu flori înscrise în Cartea Roşie sau fenomenul ghioceilor

Deși ghioceii sunt incluși în Cartea Roşie, iar vânzarea lor este strict interzisă de lege, unii comercianţi mai curajoși îi vînd chiar sub nasul primăriei. Cu riscul de a înhata amenzi usturatoare oamenii se justifică că recurg la măsuri ilegale pentru a supraviețui.

În capitală comercianții ilegali susțin că se ,,înțeleg bine” cu oamenii legii ,,De poliție nu avem frică, ne lămurim noi cu ei”

 Maria comercializează flori de primavară mai bine de 4 ani. Femeia spune ca și-ar dori o alta ocupație, doar că la noi în stat mamele cu mai mulți copii sunt discriminate de angajatori și refuzate în cele mai dese cazuri spre angajare. De aceea se vede impusă de situație să comercializeze aceste flori ,,Nu-i deajuns că suntem oameni bătuți de soartă, dar pe deasupra trebuie sa inchidem ochii poliției ca să nu ne obijduiască și să ne  fugărească. Am acasă trei copii minori și trebuie să-i hrănesc cu ceva… “

Velentin, invalid de gradul doi este și el unul din numeroșii comercianți ilegali de flori primăvăratice care se plînge și el pe viață grea și profită de posibilitatea de a cîștigă un ban ,, Știu că încalc legea, dar n-am ce face. Trebuie să mănînc ceva, să trăiesc… Banii care-i cîștig la muncă de bază nu-mi ajung și pensia de invalid e foarte mică. Așa că de nevoie sunt aici și vînd aceste flori. Dacă mă vor amenda, nu voi avea cu ce sa plătesc această amendă”, oftînd a adaugat bărbatul.

Întrebată de ce se aventurează să vîndă ilegal flori, și Tatiana în aceeași ordine de idei dă vina pe sărăcie. Femeia povestește că deja nu mai duce cont anilor de cînd vine în fiecrare primăvară în capitală și vinde chiar sub nasul primăriei flori culese din codri. ,,Aici e cel mai mare flux de oameni si ai cea mai mare probabilitate sa-ti vinzi marfa”. De poliție zice că nu are frică ,,ne lamurim noi și cu ei” punctează cu un zîmbet femeia.

Comercianții de flori de la marginea pădurilor afirmă că sunt bătuți, nu amendați

La periferii și la marginea codrilor se poate de urmărit o cu totul altă povesteste. Aici aşa-zişii afacerişti propun spre vânzare ghiocei și viorele cu 10 lei buchetul. Acești comercianții sunt speriați și la vederea aparatului de fotografiat își lăsau marfa pe unde nimerea si o luau la fuga prin pădure. În încercarea de-a vorbi cu ei, dispăreau într-o clipită. Un bărbat mai curajos de fire a rămas să explice că se tem de pentru că au fost cazuri cînd poliția i-au bătut și le-au confiscat marfa.

 Autoritățile arunca responsabilitatea de pe un teren la altul

Rugat să comenteze fenomenul prin care pe de o parte comercianții din Chișinău spun că se ,,înțeleg bine” cu oamenii legii, iar pe de altă parte cei de la marginea codrilor acuză că sunt chiar bătuți de poliție, Adrian Jovmir purtatorul de cuvint MAI susține că, nu există nici o plîngere înregistrată referitor la cazurile de agresie  care s-ar fi întîmplat cu comercianții de flori  de la marginea codrilor. Însă ce ține de vinzătorii ilegali din Chișinău, Jovmir spune că se întreprind măsuri. ,,Se întocmește proces verbal și acesta ajunge la Inspectoratul Ecologic de Stat. Acolo deja se ia decizie dacă să se aplice sau nu amendă persoanelor în cauza”.  Dar cel mai rau, afirmă oficialul,  este faptul că după întocmirea procesului verbal,vînzătorii își iau marfa și continuă să o realizeze pe străzile orașului. 

Solicitată să comenteze cum  se decide amendarea comercianților ilegali de flori, Lilia Eladi, consultant la Ministerul Mediului a menţionat că în competența Inspectoratului Ecologic de Stat este amendarea doar pentru colectarea plantelor ce se află incluse în Cartea Roșie, dar nu și pentru comercializarea lor. Poliția este cea responsabilă de amendare pentru comercializarea acestor flori”, a punctat Lidia Eladi.

În vînzare sunt și ghiocei de seră. Florile se deosebesc însă de cele din pădure prin miros dar și preț. Astfel  un ghiocel de seră costă 5 lei. Aceasta și îi motivează pe unii cumpărători să facă coadă la comercianții ilegali de flori. 

nzarea florilor de primăvară durează trei luni. Cei care le vînd pe cele culese din codri, ştiu, însă, că afacerea este ilegală.  Codul Contravenţional prevede o amendă de până la 2.000 de lei pentru colectarea și nimicirea florilor incluse în Cartea Roşie. Conform datelor poliției de la începutul sezonului, au fost întocmite nu mai mult de 5  procese verbale.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Războiul de la Nistru trăit de jurnaliști

De obicei, amintirile despre războiul de pe Nistru se leagă de cele ale combatanților. Puțini sunt cei, însă, care fac conexiune între acest război și cei care au făcut reportaje despre mersul evenimentelor, despre desfășurarea acțiunilor și situația de pe câmpul de luptă. Reporterii de război, Valentina Ursu, astăzi reporter la Radio Europa Liberă și Nicolae Pojoga, profesor de fotojurnalism, deși pe poziții diferite au fost cot la cot cu combatanții și au devenit martorii și cronicarii evenimetelor flagelului militar din 1992.

Deși, povestea fiecăruia în acest război pare a fi identică, ele au percepții diferite. Fotojurnalistul Nicolae Pojoga, pe care l-am întâlnit la expoziția, ”Memoria unui război nedeclarat”, din incinta Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, dedicată celor 20 de ani de la războiul de pe Nistru, își amintește că vestea războiului l-a prins săpând în grădină, ”…deși eram în cunoștință de cauză ce se întâmpla, pentru că fusesem pe la Tiraspol, atunci am auzind la radio cuvântarea președintelui Mircea Snegur”. Își amintește că doar cu ceva timp înainte venise din Crabah, unde a fost la fel jurnalist de război timp de o lună jumătate. ”Lucram la agenția Moldpres și am devenit reporter de război la ziarul Oastea Moldovei, …aveam permis pentru zona de conflict de la Ministerul de Interne, astfel, dimineata eram la război, seara eram acasă… jumătate de oră prin Vadul lui Vodă, până la Bender, dura cam o oră”. Continue reading

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Pasajele subterane ale Chișinăului – patrimoniul de ”povară” a municipalității

Iesire din subterana spre Academia de Stiinte a Moldovei (ASM). Foto by Marian Cepoi

Scări dărâmate, găuri, unde și unde câte o lumină, gherete demolate, gunoi împrăștiat și lăsat cu lunile, sticle, mizerie, miros puternic de urină. Așa arată pasajul subteran de langa Academia de Științe a Moldovei. În starea acestei treceri de pietoni sunt și alte pasaje din Chișinău. În timp ce unele instituții adiacente se arată nemulțumite de starea lucrurilor, autoritățile incearca sa imparta responsabilitatea cu arendasii spatiilor subterane.  Continue reading

Posted in Uncategorized | Leave a comment

VINURILE MOLDOVENEŞTI, PĂSTRATE ÎN DEPOZITE ÎŞI AŞTEAPTĂ CUMPĂRĂTORII

Fabricile de vin care au stocuri de mai mulţi ani, susţin că nu au unde să-şi vândă marfa. Pieţele externe unde au acces vinurile noastre nu sunt capabile să asimileze exporturile moldoveneşti. Iar pe piaţa internă este altceva: moldovenii schimbă paharul de vin pe unul de bere sau băutură tare. De cealalta parte ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, susţine că fabricile cu pricina ori nuştiu să-şi promoveze marfa, ori nu produc vinuri de calitate.

Mulți producători de vinuri au depozite de vinuri încă din 2006-2007, când Rusia a sistat exportul de vinuri moldovenești.

În urma embargoului  impus pentru exportul vinurilor moldovenești pe piaţa Federaţiei Ruse, mulţi producători moldoveni de vinuri s-au pomenit cu stocuri voluminoase de sticle de vin produse în anii 2005-2006.

Managerul Relații Publice și Marketing a vinăriei Purcari, Dumitru Sârbu  spune aceasta are depozite de vinuri. Dar a evitat să spună cifra deoarece este informație confidențială, afirmă Dumitru Sârbu.

Președintele Asociației Producătorilor de Struguri, Sergiu Verșa spune că fabricile au vinuri la păstrare deoarece nu le pot realiza pe piața internă iar piața externă nu are capacitatea de asimila toată cantitatea de vinuri.

,,Producătorii ar trebui să-şi promoveze produsele, dar este foarte greu să vândă stocurile pe alte pieţe. Pieţe sunt multe, dar foarte mici şi nu se echivalează cu cea rusă”.
Dar sunt şi fabrici care nu au zare de vin în depozit. Vicepreședinta companiei vinicole, Lion Gri, Nelly Sonic spune că fabrica vinicolă este nevoită să facă vin numai la comandă.
,, Noi lucrăm la comandă deoarece furnitura este scumpă şi contra plată. Vinurile pe care le avem în stoc sunt contractate. Luptăm singuri”.
Nelly Sonic susține totadată că producătorii de vin ar trebui să-și promoveze marfa, dar și statul ar trebui să-i ajute financiar. Ba mai mult ea spune că vinificatorii sunt indignați că nu li s-au întors banii, care i-au pierdut în urma embargoului rus de acum 5-6 ani.
”Deoarece fabricile de vin contribuie la economia și exportul țării”, susține vicepreședinta companiei ”Lion Gri”.Contactat telefonic, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Alexandru Bumacov a declarat că ministerul care îl reprezintă întreprinde toate măsurile pentru a ajuta vinificatorii. Ministrul spune că se încearcă să se descopere piețe noi, dar și să le mențină pe cele existente, dar efortul trebuie să fie comun. Şi producătorii trebuie să dea din coate, accentuează oficialul.

Alexandru Bumacov spune fabricile care au depozite de vinuri ori nuștiu să-și promoveze marfa, ori nu produc vin de calitate.

,,Noi am organizat săptămâna vinului moldovenesc în mai multe ţări ca Polonia, Cehia. Eu merg în China să semnez un contract în urma căruia compania vinicolă Cricova va comercializa vinurile acolo. Noi exportăm în Ucraina, Rusia şi Belarus. Şi în Germania vom promova, dar şi piaţa locală promovăm, organizăm săptămâna vinului”.
Iar pentru producătorii de vinuri care sunt nevoiţi să-și păstreze marfa în stocuri din cauza lipsei pieței de desfacere, ministrul are și un răspuns.
„ Ori nuştiu a-şi promova marfa, ori vinul nu este de calitate”.
Expertul economic Idis Viitorul, Viorel Chivriga spune că sectorul vinicol a fost afectat de

Viorel Chivriga spune că depozitele de vinuri ar fi lichidate dacă ar diversificată piața externa.

embargoul rus din 2005-2006. Întrucât întreprinderele nu aveau acces pe pieţele din Balcani şi Uniunea Europeană, dar nici pe piaţa internă nu aveau și nu au șanse  mari să lichideze stocurile. Iar pentru epuizarea depozitelor de vinuri, expertul recomandă diversificarea piețelor și anume cele netradiționale.
”Piaţa noastră nu este caracteristică unui stat care are tradiţii în sectorul vinicol. În mod normal cultura consumului este una deplasată. Consumatorii sunt axaţi pe băuturile tari: pe consumul de bere şi altele”.
Spre deosebire de Franţa sau Spania, unde în interiorul ţării se consumă circa 60 la sută şi se exportă doar 40 la sută din vinurile locale, în Republica Moldova este exact invers: doar 40 la sută reprezintă consum intern. Celelalte 60 la sută se exportă: jumătate în Rusia, restul în Belarus, Ucraina, Kazahstan şi UE.
Întreprinderile vinicole împreună cu statul trebuiau să vină cu măsuri sporite ca să schimbe situaţia. Astfel ei au posibilitatea să vândă şi unele cantităţi pe piaţa internă, menţionează expertul.
O mare parte de vină pentru embargou o poartă şi statul şi politicienii care au admis acest lucru. Statul trebuie să creeze cadru general şi propice pentru unele activităţi eficiente economiei, pentru întreprinderile care activează cele interne dar şi pe cele cu relaţii externe. Statul şi business-ul ar trebui să activeze în tandem. Acum este o situaţie relativ mai bună, întreprinderile vinicole au acces pe piaţa europeană, susţine expertul.
Potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare , Republica Moldova a exportat vin în sumă de 134 milioane de dolari, dar nu este o creştere spectaculoasă.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Beciurile Moldovei

Mileștii Mici

Vinurile moldoveneși sunt recunoscute in toată lumea dupa gustul său delicios,aromă și eleganță.Pe dealurile Moldovei cresc diferite soiuri de viță-de-vie ce permit producerea de la vin alb la vin rubiniu,de la vin semidulce și dulce,de la tulburel la absolut stăvezii.Vinurile nostre au devenit demult cartea de vizită a Moldovei.

 Beciurile de la Mileștii Mici dispune cu lungimea de cca 200km, și au fost înscrise in cartea  Recordurilor Guiness,ca cea mai mare colecție de vinuri din Europa.Este un adevărat oraș subteran de vinuri care are Colecția de Aur ce include in sine cca 2 mln de sticle de vin.Această colecție numară așa vinuri ca „Pinot”,”Traminer”,”Muscat”,”Riesling”,”Feteasca”,” Codru”.” Negru de Purcari” „Trandafirul Moldovei”.

 Un alt oraș vinicol se consideră Cricova care numară mai mult de 1 mln de sticle de vinuri clasice de colecție.Aici sunt prezente vinuri din mai multe state ale lumii,dar in mare parte vinurile produse de Cricova.După o versiune,vinurile au început să se colecționeze anume în baza colecției ministrului aviației Germaniei naziste Herman Hering.Renumitele galerii Cricova au o lungime de peste 60 km.

Purcari

 Vinăria Purcari a fost înființată in 1827 pe fostele meleaguri ale Mănastirii Afono-Zagraf,creat în stilul întreprinderilor vinicole din Franța.Aici putem gasi o colecție remarcabilă de vinuri Purcari,printre care se numară exemplare care datează incă din anul 1948.Pe lîngă degustare aici puteți încerca bucate alese intr-o atmosferă deosebită.

 Chateau Vartely este un complex turistic modern,aflat la doar 45 km departare de Chișinău,Aici gasim 4 case de tip hotelier,2 săli de restaurant,3 săli pentru degustare și o curte amenajată.Puteți vedea cea mai vastă colecție de vinuri din Republica Moldova de pe cele 5 continete.Putem participa la un tur virtual prin renumitele zone vinicole ale lumii.

La fel puteți vizita și alte gospodării vinicole “Cojușna”, “Branești “,”Bardar”Aceste complexe va vor ajuta sa intelegeți mai bine gustul deosebit a vinurilor din Moldova,unica Țară care repetă prin configurație sa pe harta lumii un strugure de viță-de-vie.

Posted in Uncategorized | Leave a comment