Comorile arhitecturale ale RM degradează din lipsa banilor și a restauratorilor

Timp de 20 de ani de independență 40 la sută din imobilele cu statut protejat nu mai există. Au fost înregistrate 80 de demolări, dintre care 40 au dispărut în ultimii 4 ani

Monumentele istorice din Republica Moldova, altădată adevărate bijuterii arhitecturale, la moment sunt sortite pieirii. Lipsa banilor și a arhitecților restauratori au transformat edificiile istorice în adevărate ruine. Dacă problema banilor mai poate fi rezolvată, atunci restauratori profesioniști țara noastră nu are, declară autoritățile.

În Chișinău sunt peste 1000 de clădiri de patrimoniu care ar trebui restaurate. În țară numărul lor este de două ori mai mare, spune directorul Agenției de Inspectare și Restaurare, Ion Ștefăniță.  Mai mulți experți spun că dacă acum nu se vor restaura sau măcar conserva aceste edificii, atunci peste un an sau doi riscăm să trecem clădirile-monument în… istorie.

Gheorghe Postică, viceministrul Culturii

Vicemistrul Culturii, Gheorghe Postică recunoște că au mîinile legate și nu le stă în puteri să oprească degradarea monumentelor din mai multe motive.

”O primă problemă este lipsa banilor. Noi vrem să folosim rațional banii pe care îi avem pentru avansarea unor proiecte, deoarece dacă lasăm lucrările nefinalizate ele degradează, astfel acolo unde acum putem să reparăm cu 2-3 milioane de lei dacă le lăsăm, mîine o să trebuiască să investim 4-5 milioane. A doua problemă este cea care ține de specialiști. Este regretabil, dar noi la etapa actuală nu dispunem de specialiști în domeniul restaurării, deci noi elementar nu-i avem”.

Tudor Zbîrnea, directorul Muzeului Național de Artă

De aceeași părere este și Tudor Zbîrnea în gestiunea căruia se află Muzeul Național de Artă și complexul Casa Hertza la care susține acesta ”au lucrat așa-numiții restauratori ca în codru”, punînd la pămînt aproape toate elementele de decor autentice.

”La noi nu există restauratori, uitați de această profesie în Moldova. Au existat o vreme atît cît a funcționat combinatul „Restauratorul”, însă și acesta a fost desființat. Odată ce statul nu alocă fonduri pentru restaurarea monumentelor, cum putem crede că această specialitate se va menține? Se menține atunci cînd se profesează constant pe șantiere, dar în situația în care nu avem fonduri, respectiv nu avem nici șantiere de restaurare”, adaugă directorul muzeului.

Oriunde în ţară, fiecare dintre noi a trecut cel puţin o dată pe lângă edificii care pe hârtie sunt monumente de arhitectură, iar în realitate au rămas doar ruine.

Corina Rezneac, cercetătoare la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală și fosta studentă a unei școali de vară din România în domeniul restaurărilor, susține că dacă am avea specialiști în domeniu, care ar  cunoaște tehnologia modernă de restaurare, atunci costurile restaurării edificiilor ar fi mult mai mic.

”Totul depinde de materialele pe care le vor folosi specialiștii restauratori la restaurare. Dacă se vor aduce materiale din străinătate, desigur va fi mai scump, dar dacă vor găsi aici pe loc materialele, iar în restaurare se pot folosi și materiale second-hand, atunci costurile vor fi cu totul altele. La noi au fost specialiști care au învățat restaurarea confrom normelor din perioada sovietică, dar aceasta a fost prin anii 60-70. Dar în 30 de ani domeniul restaurării la nivel internațional a evoluat destul de mult”, spune cercetătoarea.

Pe lîngă lipsa banilor și specialiștilor țara noastră și la capitolul legislație rămîne repetentă. Șeful direcției Patrimoniu cultural și arte vizuale din cadrul Ministerului Culturii, Sergiu Ciocan spune că din 1993 modificări cu privire la Legea ocrotirii monumentelor nu s-au făcut.

”Noi acum facem ceea ce trebuia să se facă demult. Adică încercăm să creem cel puțin primul segment al sistemului  de protejare care se numește legislație. Toate articolele trebuiesc reformatate . Iar acum așteptăm ca o serie de proiecte de lege să fie adoptate de parlament”, spune Sergiu Ciocan.

L-am întrebat pe viceministrul Culturii ce au de gînd să întreprindă autoritățile  referitor la arhitecții restauratori. Oficialul s-a arătat optimist și speră ca pînă la anul să rezolve această problemă.

”Noi acum elaborăm un proiect împreună cu Institutul Român de Cultură, vom fonda o școală de restaurare națională, adică, vom pregăti specialiști în acest domeniu. Sperăm ca proiectul să aibă o continuitate și să putem avea proprii noștri restauratori”.

Potrivit directorului Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţa  timp de 20 de ani de independență 40 la sută din imobilele cu statut protejat nu mai există. În această perioadă au fost înregistrate 80 de demolări, dintre care 40 au dispărut în ultimii 4 ani.

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s