Ministerul Agriculturii: ,,Statul ar susține producătorii de vin, dacă aceștia ar ști să-și promoveze interesele”


Ramura vitivinicolă, una din principalele industrii ale Republicii Moldova, este în prag de faliment. Lipsa unui management eficient al plantării și îngrijirii viței de vie ne face să strângem de 3-4 ori mai puțină roadă decât în țările europene. Pentru o utilare performantă este nevoie de investiții de milioane, bani pe care producătorii îi au, doar că nu sunt ai lor, ci datorii la bancă după embargoul din 2006 când vinificatorii au avut pierderi estimate la peste 200 de milioane de dolari și s-au îndatorat până-n gât la bănci. Astfelt, costul final al unui litru de vin moldovenesc este 2-3 ori mai mare decît cel produs de țările UE, și respectiv, este puțin solicitat. Producătorii spun că statul îi ,,biciuiește” din toate părțile, iar autoritățile argumnetează această situație prin faptul că moldovenii nu prea se pricep încă la business performant iar producătorii de vin nu colaborează între ei.

De ce vinul moldovenesc este mai scump decît cel European?

Directorul executiv al Uniunea Producătorilor și Exportatorilor de Vin, Victor Badareu spune că în RM la moment sunt 115 ha de vie, dintre care doar  50 de mii sunt sădite după anul 2000 și sunt eficiente, restul ,,mai mult înfloresc decât rodesc”. Dar nimeni nu are resurse suficiente să investească în plantare. Asta o fac doar unele companii private, mai înstărite, care-și sădesc vița de vie din care tot ei fac vin, mai adugă directorul executiv al Uniunii.

90% din vinul fabricat în RM pleacă peste hotare. Fie în Rusia sau UE cerințele de calitate sunt destul de înalte. Iar pentru asta este nevoie de utilaj tehnic modern. Tot Badareu spune că Uniunea pe care o preprezintă a făcut mai multe apeluri la autorități să scoată taxa vamală de import al acestui utilaj, apel neauzit și până astăzi.

O altă cerere fără reacție este scutirea de taxe vamale ale mustului, care se folosește la producerea vinului demidulce(care reprezintă 80% din tot vinul produs în RM), la fel importat și care aduce cheltuieli în plus producătorilor.

Ion Vârtosu, Șeful Sectiei Viticultura, Ministerul Agriculturii
Foto: Publika.md

Șeful Sectiei Viticultura de la Ministerul Agriculturii, Ion Vârtosu spune: ,,poate să le scoatem toate taxele și să-i ajutăm să-și facă business.  Misiunea statului este de a crea condiții, nu de a-i ajuta. Iar condițiile, cum să vă spun: nu sunt nici bune, nici rele. Nici într-o țară din lume producătorii de vin nu sunt subvenționați. Doar atunci când încep afacerea” mai adaugă funcționarul.

Iar despre utilaj, Vârotosu spune că sunt vinovați producătorii, că nu colaborează între ei.

,,De exemplu în Franța un filtru de câteva sute de mii de euro este procurat de 10 producători, și este folosit pe rând printr-un grafic foarte bine stabilit din timp. Producătorii noștri sunt încă departe de așa gândire. La noi managementul și planificarea businissului lasă de dorit. Dar economia de piață e dură”, mai spune șeful sectiei viticultura a ministerului.

Toate aceste costuri, plus datoriile enorme la bănci se adună și formează un preț final al vinului. Mult mai mare decât cel al vinului produs de țările europene. Urmarea principală este că șanse pe piața europeană au doar câteva companii mari, cu capital străin, care reușesc să producă un vin calitativ dar mai ieftin.

,,Eu le-am spus: arătați-mi cât cheltuiți pe an, cât must importați, cât pierdeți din asta și noi vom încerca să găsim instrumente. Însă nimeni nu-mi poate face asta.” Pentru că, adaugă funcționarul, cei mai activi producători din asociații defapt sunt intermediari care nu produc vin, dar se ocupă de comercializarea lui.

,,Ei au datorii de mulți ani la țărani de la care cumpără vinul”, adaugă Vârtosu.

De la 600 de angajați la 240

,,Vinificația RM este ca un monstru rămas fără picioare care a moștenit multe aspecte negative”, spune președintele Asociațieie Micilor Producători de Vin, Sergiu Gălușcă. Acesta vede drept cel mai imporatnt motiv pentru declinul ramurei- politica fiscală dură și lipsa oricăror ajutoare din partea statului.

     ,,Problemele nu sunt în export, ci în impedimentele locale. Republica Moldova are cea mai scumpă licență de înregistrare a producătorilor de vin din lume, și toți plătesc aceiași sumă, fie sunt producători mici sau mari” mai adaugă Gălușcă.

Directorul Fabricii de Vin ,,Romănești”, Constantin Sârghi spune: ,,suntem înfundați cu totul, de la 600 de persoane angajate în 2006 astăzi am ajuns cu 240. Vedeți cât de bine ne este”.

Urmările ,,dezastruoase” ale embargoului de pe piața rusească

În 2006, 95 % din vinul exportat ajungea pe piața rusească. Când a fost impus embargoul asupra vinurilor moldovenești, producătorii noștri au pierdut milioane. Unele cantități de vin au fost oprite în vamă iar altele nu au mai putut fi exportate.

Expertul IDIS ,,Viitorul”, Ion Tornea spune că din 2006-2011 statul trebuia să elaboreze un program care să-i susțină pe producători, însă timp de 6 ani nimic nu a existat. Prima acțiune în acest sens aparține Băncii Europene pentru Investiții.

Președintele Ghildei producătorilor de vin, Nelly Sonic este de părerea că în 2006 statul trebuia să ajute vinificatorii cu 100 de miliioane de dolari și aveau de câștigat toți.

     ,,Trebuia să dea celor care merită, celor care investiseră deja sume enorme și aveau ce scăpa de la faliment. Așa, însă s-a dus totul de râpă”, mai adugă enervată președinta Ghildei.

Potrivit aceluiași funcționar de la Ministerul Agriculturii, de situația păguboasă din 2006 tot producătorii sunt de vină.

     ,,Producătorii nu au făcut nici cel mai simplu lucru- conform contractului să ceară banii pentru vinul oprit în Rusia. Atunci mulți producători au pierdut fiindcă vinul a fost exportat și când s-a pus embargoul nu li s-a mai plătit pentru el. Însă conform contractelor, răspunzător de vinul intrat pe teritoriul Rusieie este cumpărătorul și nu vânzătorul. Atunci ei trebuiau să-i dea în judecată pe acei cumpărători, ca ei să aibă de suferit din urma politicii, nu producătorii moldoveni” spune funcționarul.

O altă ezitare din partea statului, potrivit Ghildei dar și a Uniunii de Producători, este că în 2006 statul trebuia să declare ,,force majeure” în domeniu vitivinicol și asta însemna că toate creditele pe care le aveau producătorii la bănci, fie că aveau să înghețe pe o perioadă, fie avea să le scadă dobânda, așa încât vinificatorii să-și poată reveni.

     ,,Dar credeți-mă, din cauza embargoului, producătorii au fost nevoiți să ia credite enorme care le-au pus în gaj toată proprietatea. Iar această acțiune chiar era extrem de necesară.”

Ministerul Agriculturii prin persoana dl-ului Vârtosu spune că acest lucru nu s-a întâmplat fiindcă asociațiile de producători nu au fost suficient de organizate și de bine pregătite pentru a face presiune asupra statului ca să se declare ,,force majeure”.

     ,,Atunci comuniștii le-au spus: lăsați că este chestiune politică, nu trebuie să acționăm, vom rezolva noi cumva”, adaugă Vârtosu.

Mai mult, spune funcționarul, asociațiile trebuiau să meargă direct la Asociația Băncilor și să ceară acest lucru. Fiindcă nimeni nu este interesat de falimetul producătorilor, și băncile au avut de pierdut din asta.

     ,,Acest lucru este valabil și astăzi, fiindcă producătorii și azi sunt până-n gât cu datorii. Statul nu poate obliga băncile să reducă ratele”, subliniază Ion Vârtosu.

Companii de vin care sunt mulțumiți de codițiile create de stat

Se pare că sunt producători de vin carora afacerea le merge bine. Managerul de vânzări al companiei de vin Chateau Vartely, Ludmila Gogu spune că a reușit să iasă din criza din 2006 diversificându-și piețele de desfacere spre Asia, Africa, SUA.

     ,,Avem propriile plantații de vie, avem utilaj modern, avem investiții străine. Iar statul nu aș putea că nu crează un mediu bun pentru dezoltarea afcerilor. Nu aș putea spune că nu ne ajută deloc. Au fost acțiuni fințate împreună cu statul, expoziții de promovare”, mai spune managerul.

Țară vinicolă fără consum de vin

Foto: google.md

     ,,Dar niciodată nu vom fi considerați o țară vinicolă dacă noi pe interior nu consumăm vin. Producătorii de vin ar trebui să ceară de la stat să-i ,,gâtuie” pe producătorii de alte produse alcoolice. În industria vodcăi și a berii lucrează trei mii de angajați, în sectorul vitivinicol 30 de mii. Pe care statul este mai interesat să-i ajute?” vine cu o soluție șeful direcției din cadrul ministerului.

Până la sfârșitul anului se planifică crearea unui Oficiu al Viei de vie și al Vinului care va contribui la implementarea politicilor în acest domeniu. Potrivit autorităților bugetul acestui Oficiu va fi de aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Jumătate din bani vor fi de la stat iar jumătate de la producători. Oficiu va oferi și consultanță în administrarea afacerilor de prifil. În RM sunt în jur de 100 de producători de producători de vin dintre care 40 sunt în prag de faliment.

Advertisements

About mariancepoi

Imi place viata, insa nu o vad fara libertate, dreptate si fara dragoste!
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s